În dimineața zilei de 22 iunie 2025, Statele Unite ale Americii au lansat o serie de atacuri aeriene asupra a trei obiective nucleare din Iran: Fordow, Natanz și Isfahan. Acțiunea, anunțată oficial de președintele american Donald Trump într-un discurs televizat, a fost descrisă drept „un succes deplin” care ar fi „neutralizat capacitatea Iranului de a produce armament nuclear”. Atacul vine pe fondul unei escaladări tensionate între Iran și Israel, după mai multe săptămâni de schimburi de focuri, atacuri cu drone și acuze reciproce privind încălcarea acordurilor internaționale.
Potrivit surselor oficiale, loviturile americane au fost realizate cu avioane de tip B‑2 și rachete de croazieră Tomahawk, iar țintele au fost alese strategic pentru a distruge infrastructura subterană folosită de Iran pentru îmbogățirea uraniului. Deși regimul de la Teheran a recunoscut amploarea atacului, oficialii iranieni au declarat că pagubele nu sunt „critice” și că nu există scurgeri radioactive majore. Totodată, Iranul a lansat imediat după atac un tir de rachete balistice și drone asupra teritoriului israelian, provocând distrugeri materiale semnificative și rănirea a zeci de persoane. Israelul a răspuns printr-un contraatac aerian în vestul Iranului, ridicând nivelul de alertă regional la maxim.
Comunitatea internațională a reacționat rapid. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut „încetarea imediată a ostilităților” și a avertizat asupra riscului real ca acest conflict să se transforme într-o confruntare globală. Rusia și China au condamnat ferm acțiunea americană, solicitând o sesiune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, în timp ce liderii europeni au exprimat îngrijorări profunde și au cerut de-escaladarea imediată. În același timp, mai multe state arabe și-au exprimat solidaritatea cu Iranul, alimentând temerile privind o extindere a conflictului în întreaga regiune a Orientului Mijlociu.
Dincolo de consecințele imediate, acest atac american poate marca începutul unei noi epoci de instabilitate globală. Implicarea directă a unei puteri nucleare împotriva unei alte națiuni aflate sub suspiciuni de proliferare atomică reaprinde temerile unui război mondial. Escaladarea violenței, reacțiile în lanț din partea aliaților și destabilizarea economică deja observabilă — în special prin creșterea vertiginoasă a prețului petrolului — indică o criză ce riscă să depășească granițele regionale. În lipsa unui dialog diplomatic ferm și a unor măsuri internaționale concrete, lumea se află, din nou, în fața unei potențiale conflagrații globale.
Comentarii
Trimiteți un comentariu