Pentru mai multe decenii, 23 august a fost considerată Ziua Națională a României, sub denumirea oficială de „Ziua Eliberării de sub fascism”. Această dată era marcată cu fast de regimul comunist, prin parade militare, demonstrații publice, ceremonii oficiale și spectacole dedicate „victoriei poporului român împotriva fascismului”. Orașele României se transformau într-un scenariu festiv, cu cortine de drapele, depuneri de coroane și discursuri care subliniau rolul țării în înfrângerea Axei. Pentru mulți români, 23 august a fost până în 1989 o zi simbolică, dar și controversată, deoarece celebrarea era impusă de regimul comunist, iar adevăratul context istoric al datei era adesea reinterpretat în funcție de ideologia oficială.
sursa foto: Historia.ro
Astăzi, se împlinesc 81 de ani de la acea zi istorică, când România a traversat un moment decisiv în istoria sa modernă. Pe 23 august 1944, Regele Mihai I a ordonat arestarea mareșalului Ion Antonescu și înlocuirea guvernului pro-nazist, într-o acțiune curajoasă și extrem de riscantă. Această lovitură de stat a adus România de partea Aliaților în cel de-Al Doilea Război Mondial, schimbând cursul evenimentelor și contribuind semnificativ la scurtarea conflictului în Europa.
Decizia Regelui Mihai nu a fost una spontană. Înfrângerea Antantei și coordonarea cu Aliații au fost planificate cu atenție, iar implicarea monarhului a fost esențială pentru succesul operațiunii. Prin această acțiune, România a evitat distrugeri suplimentare și a început procesul de eliberare de sub influența nazistă. Evenimentele de la 23 august rămân un simbol al curajului, al responsabilității și al voinței unui popor care a dorit să-și protejeze țara în momente extrem de dificile. După Revoluția din 1989, România a decis să schimbe Ziua Națională de la 23 august la 1 decembrie, alegând o dată cu semnificație profundă și pozitivă în istoria națională: Marea Unire de la 1918. La Alba Iulia, românii din Transilvania au votat unirea cu România, realizând astfel idealul României Mari. Această schimbare a Zilei Naționale a fost o revenire la adevărata esență a patriotismului românesc, înlocuind sărbătoarea impusă politic cu o comemorare care onorează unitatea, libertatea și solidaritatea poporului român.
Astăzi, 23 august rămâne o dată cu încărcătură simbolică și educativă. Istoricii subliniază că evenimentele de la 23 august 1944 nu trebuie privite doar ca o schimbare de regim, ci ca un act de curaj și responsabilitate națională, care a influențat decisiv soarta României în context european. De asemenea, această dată oferă o lecție despre importanța liderilor și a deciziilor asumate în momente critice, demonstrând că acțiunile unui singur individ pot avea consecințe majore asupra unei întregi națiuni. Comemorarea zilei de 23 august, chiar dacă nu mai este oficial Ziua Națională, continuă să fie un prilej de reflecție pentru români. Este un moment în care trecutul și prezentul se întâlnesc: oamenii își amintesc de sacrificiile și deciziile eroice ale celor care au participat la schimbarea cursului istoriei și își reafirmă valorile de libertate, demnitate și unitate.
Astfel, 23 august devine nu doar o amintire a trecutului, ci și un reper educativ și moral pentru generațiile viitoare. Prin cunoașterea și comemorarea acestor evenimente, România își păstrează vie memoria istorică și înțelege mai bine cum s-au construit idealurile de libertate și unitate care definesc națiunea astăzi.
surse foto: Senspolitic.ro/ziare.com
Comentarii
Trimiteți un comentariu