Într-o lume grăbită, în care noile generații par să se îndepărteze tot mai mult de rădăcini, există copii care aleg să își construiască viitorul pe temelia cântecului și a tradițiilor românești. Un astfel de exemplu este DARIA ELENA COJOCARU, o tânără de numai 15 ani din comuna Bălești, județul Gorj, care își scrie povestea în spiritul autentic al Mariei Lătărețu, marea doamnă a folclorului românesc, originară chiar din satul de unde își are rădăcinile Daria, Bălceștii Gorjului.
Daria nu cântă doar pentru a impresiona sau pentru a strânge trofee. Ea trăiește cântecul ca pe o nevoie firească de a respira, de a se exprima și de a-și găsi echilibrul interior. În spatele glasului ei puternic se află ani de muncă, emoții trăite pe scene mari și mici, profesori dedicați, prietenii care au devenit adevărate familii și o dragoste necondiționată pentru folclor. Povestea ei nu este una simplă. Este povestea unei fetițe care a început să cânte instinctiv, fără să știe că primele sale „recitaluri” în fața muncitoarelor din gospodăria părinților vor reprezenta, de fapt, primii pași spre cariera de artistă. Astăzi, după ani de studiu, sute de ore de repetiții și peste 50 de premii câștigate, DARIA ELENA COJOCARU se pregătește să devină una dintre cele mai promițătoare voci ale cântecului popular gorjenesc.
COPILĂRIA ȘI PRIMELE ÎNTÂLNIRI CU CÂNTECUL
Când povestește despre copilărie, Daria zâmbește cu căldură. Totul a început la vârsta de cinci ani, când bunica a învățat-o să cânte. Primele melodii din repertoriul ei au fost „Mă sui pe-un bolovan” și „Dunăre, Dunăre”. Nimeni nu bănuia atunci că aceste cântece copilărești vor deveni temelia unei cariere artistice. La 7 ani, când părinții săi lucrau la construcția casei, micuța Daria se împrietenea cu muzica altfel. În curte răsuna un radio care mergea toată ziua. „Așa este la români, orice muncă se împletește cu muzica”, își amintește ea. Fără să știe, repetând versurile și melodiile pe care le auzea, învăța să iubească folclorul.
Părinții se ocupau în acea perioadă cu colectarea de ciuperci, iar la lucru veneau mai multe femei din sat. Într-o atmosferă simplă, de muncă și voie bună, Daria prindea curaj. Își dorea să le cânte femeilor tot ce știa. Iar acestea o ascultau cu atenție, o aplaudau și o felicitau. Erau, fără să știe, primul public al Dariei Elena Cojocaru.
DE LA JOACĂ LA PROFESIE: ÎNCEPUTURILE STUDIULUI MUZICAL
Unul dintre acei oameni simpli, doamna Mirela, a fost cea care a intuit că talentul micuței nu este deloc întâmplător. Ea a insistat ca mama Dariei să o ducă la muzică. Inițial, mama nu credea că fiica ei ar putea avea o carieră în acest domeniu, dar la insistențele doamnei Mirela a făcut pasul decisiv. Astfel, Daria a ajuns în grija doamnei Lăzăroiu Elena, cea care i-a oferit primele lecții de canto adevărat. Primul cântec pe care l-a învățat cu dânsa a fost celebrul „Ce frumoasă-i potecuța”, din repertoriul Mariei Lătărețu. Tot cu dânsa a urcat pentru prima dată pe o scenă adevărată și a intrat într-un studio de înregistrări.
„Pe această cale vreau să-i mulțumesc din suflet pentru tot”, spune Daria cu recunoștință.
ÎNTÂLNIREA CU PROFESOARA CARE I-A SCHIMBAT DESTINUL
Drumul avea să o ducă mai departe la Târgu Jiu, unde a ales să studieze canto popular, la clasa profesoarei Sofia Pleșu-Munteanu și a profesorului Alin Pană. Această alegere s-a dovedit crucială. Cu doamna Sofia a legat o relație profundă, care depășește granițele unei simple legături profesoară-elevă. „Am învățat de la dânsa cele mai multe lucruri, de la tehnica vocală, până la cum să îmi împletesc codițele și să îmbrac costumul popular cu demnitate. Am fost o elevă ascultătoare și am respectat întocmai ce trebuie să fac”, mărturisește Daria.
MUNCA ȘI PERSEVERENȚA: DE LA REPETIȚII ZILNICE LA TROFEE
Succesul nu a venit peste noapte. În spatele fiecărui moment de pe scenă stau zeci de ore de repetiții și un program zilnic riguros. Daria face audiții, exersează vocalize și își lucrează constant repertoriul, dedicându-se exclusiv folclorului curat. Munca a început să dea roade rapid. Încă de la primele concursuri, Daria a fost remarcată și premiată. Fiecare trofeu sau diplomă a reprezentat pentru ea nu doar o recunoaștere, ci și o încurajare că se află pe drumul cel bun.bLa doar 15 ani și 7 luni, adunase deja toate trofeele județului Gorj, iar în palmaresul său străluceau peste 57 de diplome importante.
PE SCENA MARE: EXPERIENȚA „ROMÂNII AU TALENT”
Unul dintre momentele definitorii ale parcursului său a fost participarea la show-ul de televiziune „Românii au talent”. Cu o emoție stăpânită și un glas sigur, Daria a interpretat o doină din repertoriul Mariei Cornescu și al lui Nelu Bălășoiu. Rezultatul a fost pe măsură: patru de „DA” din partea juriului și aprecierea unui public numeros. Acea apariție i-a confirmat că locul ei este pe scenă și că folclorul gorjenesc poate cuceri suflete indiferent de vârstă sau de context.
O COPILĂ CU DRAGOSTE PENTRU INSTRUMENTE ȘI COSTUME POPULARE
Cântecul nu este singura pasiune a Dariei. Pentru a-și perfecționa auzul și interpretarea, a ales să studieze și instrumente. A făcut un an de nai cu profesorul Dr. Ștefan Popescu și plănuiește să continue studiul acestui instrument fascinant. Pianul l-a învățat singură, folosind lecții de pe internet, suficient cât să se acompanieze atunci când are nevoie.
Pe lângă muzică, Daria este o mare iubitoare de costume populare. A strâns o colecție importantă, fiecare costum având o poveste și o valoare aparte. Pentru ea, portul popular nu este doar o haină, ci o emblemă a identității românești și o parte integrantă din interpretarea scenică.
MODELE ȘI VISURI
În materie de repere artistice, Daria privește cu admirație spre Maria Lătărețu, Maria Apostol și Filofteia Lăcătușu. Ele reprezintă pentru ea exemple de autenticitate, sensibilitate și forță artistică. Dar dincolo de a cânta repertoriul marilor doamne ale folclorului, Daria visează să lanseze propriile melodii, inspirate din experiențele, trăirile și simțirile sale.
Visul ei cel mare este să urmeze Conservatorul și să devină o interpretă de muzică populară respectată și apreciată de publicul larg, dar și de specialiștii în domeniu.
UN DRUM CU PROVOCĂRI, DAR ȘI CU BUCURII IMENSE
Deși succesul ei pare o poveste frumoasă, Daria recunoaște că drumul cântecului popular nu este deloc ușor. Emoțiile de la primele spectacole erau copleșitoare. Își amintește cum, la Festivalul-Concurs „Maria Lătărețu”, atunci când a pășit pe scenă și a văzut sala plină, emoțiile erau atât de mari încât simțea că îi sar pantofii din picioare. Dar fiecare ieșire pe scenă a învățat-o să își gestioneze trăirile și să le transforme în energie artistică.
MUZICA, PARTE DIN VIAȚA DE ZI CU ZI
Pentru Daria, muzica nu este doar o activitate artistică, ci parte din viața cotidiană. Cântă dimineața când se trezește, în duș, în mașină, în funcție de starea de spirit. „Muzica pentru mine este viață și nu exagerez. Eu dacă nu aș cânta, nu aș putea trăi”, spune cu sinceritate pentru Obiectiv Oltenia.
De asemenea, pasiunea pentru muzică a învățat-o să fie ordonată și responsabilă. Costumele populare, de exemplu, necesită o grijă deosebită, iar acest ritual de pregătire i-a dezvoltat respectul pentru tradiție și pentru scenă.
UN MESAJ PENTRU COPIII CARE IUBESC MUZICA
Cu maturitatea unui artist aflat la început de drum, dar conștient de greutăți, Daria transmite un mesaj emoționant copiilor care visează să cânte: „Să cânte până îi aude cineva. Să muncească, să aleagă un profesor bun și să lupte pentru visele și idealurile lor. Dacă nu fac asta din propria dorință, ci doar pentru că vor părinții, mai bine să renunțe. Altfel, riscă dezamăgiri și pierdere de timp.”
UN VIITOR PLIN DE SPERANȚĂ
Daria Elena Cojocaru este hotărâtă ca, atunci când va crește și va avea posibilitatea, să ajute alți copii talentați care nu dispun de resurse materiale. „Voi ajuta copiii care își doresc să cânte necondiționat, doar pentru a-i face fericiți și pentru a aduce mai departe cântecul, tradițiile și rădăcina neamului nostru românesc.”
La doar 15 ani, Daria Elena Cojocaru dovedește că talentul, atunci când este dublat de muncă, disciplină și dragoste pentru folclor, poate deschide porți largi. Din satul Bălcești, același care a dat-o lumii pe Maria Lătărețu, se ridică astăzi o altă voce promițătoare. Povestea ei este un exemplu despre cum tradiția se transmite din generație în generație și cum, prin tineri dedicați, cântecul popular românesc își găsește continuitatea și viitorul.
surse foto/video: facebook/Daria Elena Cojocaru
Comentarii
Trimiteți un comentariu